Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investeşte în oameni!

Alege Demnitatea

Ordinul de protectie. Cum si in ce conditii se poate obtine

Conform legii, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica, ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe masuri, respectiv obligatii sau interdictii.

Obligatiile si interdictiile care pot fi impuse agresorului prin ordinul de protectie:

Se poate dispune:
-   evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate
-   reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei
- limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu poata veni in contact fizic cu victima
- obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate,
-   interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic
-   interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod de comunicare actual si accesibil cu victima,  obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute
-   incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora
Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. Instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
Masurile pot fi dispuse pentru o perioada de maxim 6 luni, putand fi prelungit in baza unei noi cereri.
Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima.

Exemplu:

Intr-o sentinta civila pronuntata in aceasta materie de o Judecatorie din Bucuresti, agresorul a fost obligat la pastrarea fata de reclamanta si copilul acesteia a unei distante minime de 300 m, cu exceptia prezentei in sala de judecata la termenele de judecata privind divortul.
De asemeni, aceeasi distanta trebuie pastrata, potrivit dispozitiilor instantei fata de resedinta victimei - anterior domiciliu comun al sotilor - si fata de scoala unde studiaza copilul.
Agresorului ii este interzis orice contact direct, telefonic sau de alta natura cu reclamanta si minora, acesta fiind obligat sa predea politiei orice arme detinute, existand suspiciunea ca se afla si la acest moment in posesia unei arme de foc.
Prin acelasi ordin de protectie, locuinta copilului a fost stabilita la mama, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de divort.
Hotararea a fost comunicata de indata sectiei de politie competenta a o pune in aplicare.
 
Calitatea procesuala activa
Semnificativ e faptul ca atat victima personal, cat si reprezentantul legal pot introduce cererea pentru emiterea ordinului.
Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de “reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.”
Sigur ca acest articol intareste atat autoritatea organizatiilor non-guvernamentale acreditate, dar si responsabilitatea lor. Se impune gasirea unei formule in care se exprima acest acord pentru nu a putea fi contestata calitate procesuala, precum si acordul victimei.

La depunerea cererii nu se plateste taxa de timbru.

Punerea in executare a ordinului
Art. 27 arata ca pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei.
Formularea determina interpretarea logica relativa la faptul ca nu este necesar a se apela la un executor judecatoresc ( ca in varianta “ clasica“ a procedurii evacuarii ) – ceea ce ar presupune plata onorariului executorului, solicitarea catre instanta de a se incuviinta executarea silita, deci costuri importante – ci se apeleaza direct la politie.
 
Sanctiunea nerespectarii ordinului
Incalcarea oricareia dintre masurile dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an.
In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
Este cert ca la acest moment ordinul de protectie si insasi aplicarea acestei masuri reprezinta un element de absoluta noutate pentru sistemul legislativ romanesc, ca de altfel si pentru institutiile abilitate sa il puna in executie. Ceea ce e de mentionat ca ne apropiem, incet-incet, de conditiile de normalitate din tarile vest-europene si incepem sa intelegem valoarea pe care o are o viata umana. Pentru ca, in esenta, acest instrument este menit sa protejeze vieti!  

Studiul la nivel national cu privire la implementarea ordinului de protective poate fi descarcat de aici.